Departe de mine intenția de a lua apărarea lui Traian Băsescu sau a oricărui alt personaj politic.

De data asta președintele a avut dreptate.

Nu i-a cerut nimeni distinsei doamne propuse la Cultură o teză de doctorat despre inscripțiile DECEBALVS PER SCORILO sau de pe tablițele  descoperite la Tărtăria.

Și nici o disertație despre semnificațiile profunde ale poeziei lui Mateevici:

“Limba noastră-i limbă sfântă,

Limba vechilor cazanii,

Care o plâng şi care o cântă

Pe la vatra lor ţăranii.”

Într-adevăr, limba română este una dintre puținele comori care ne-au rămas, limba lui Eminescu, Rebreanu, Cezar Petrescu și a atâtor altor duși. Și de aceea nu poate fi o limbă străină pentru cel care conduce destinele culturii unui neam.

Doru Viorel Ursu